Manastirea COZIA este una dintre cele mai importante ctitorii ale lui Mircea cel Batran, domnitorul Tarii Romanesti. Manastirea a fost construita intre anii 1386-1388 si 1393 si sfintita in data de 18 mai 1388. Lacasul a devenit in 1418 loc de odihna vesnica pentru marele domnitor. Tot la Manastirea Cozia se afla mormantul Teofaniei, mama domnitorului Mihai Viteazul, care, dupa asasinarea fiului sau pe Campia Turzii in 1601, s-a calugarit si si-a petrecut aici ultimii ani din viata.
De-a lungul timpului biserica si chiliile au suferit multe refaceri. Biserica, zidita de mesteri din Serbia, s-a pastrat in forma ei initiala, in stilul arhitectural al scolii sarbesti. Din vechea biserica a dainuit peste veacuri intreaga cladire din zid si piatra, iar din pictura numai partea interioara a pronaosului. Biserica a fost reparata de domnitorul Neagoe Basarab in anul 1517, cand s-au facut si unele reparatii la pictura in naosul bisericii si s-a construit fantana din piatra din fata bisericii, care ii poarta numele.
Intre anii 1704-1707, in vremea domnitorului Constantin Brancoveanu, familia paharnicului Serban Cantacuzino a restaurat biserica, i-a adaugat pridvorul, iar in naos si altar s-au prelungit ferestrele, pentru mai multa lumina si s-a refacut pictura. Constantin Brancoveanu insusi a daruit manastirii policandrele din naos si pronaos.
Dupa secularizarea averilor manastiresti din 1863 si plecarea din tara a calugarilor greci, Manastirea Cozia ajunge aproape pustie. In vremea Primului Razboi Mondial cladirile Coziei au fost folosite pentru stationari de trupe, iar biserica ajunge grajd de cai, care se priponeau chiar si de stalpii mormantului domnitorului Mircea cel Batran. Ultima consolidare si renovare a avut loc intre anii 1958-1962. Manastirea Cozia a fost de-a lungul timpului un puternic centru al culturii romanesti. Aici a functionat o scoala manastireasca inca din 1415. Primul dascal a fost parintele Sofranie, staretul manastirii. Mardarie Cozianul alcatuieste in 1649 Lexiconul slavo-roman.
Manastirea TURNU cu biserica veche, ce se afla imediat la intrare, a fost ridicata in anul 1676 pe locul alteia de lemn, ctitoria fostului episcop de Ramnic, Varlaam, mitropolitul Tarii Romanesti. Biserica veche a fost mistuita de flacari in anul 1932, scapand din calea incendiului doar casa lui Gherasim Timus si chiliile din vale. Intregul anasamblu a fost refacut in anul 1933. Biserica cea mare, a fost ridicata intre anii 1897-1901. Aceasta are forma patrata, etajata, cu doua niveluri, parter si etaj, la fiecare nivel fiind o biserica in care se tine slujba separat, de alt preot. Are o cupola centrala, cu acces pe scarile exterioare construite recent pe fatada de sud, dinspre lacul din apropiere. In apropierea acestui vechi asezamant monastic se pastreaza si astazi unele vestigii istorice renumite cum ar fi : castrul roman Arutela, stanca de piatra numita Masa lui Traian si baile termale de la Bivolari – pe malul stang al Oltului.
Un articol de George Vasiliu
Sursa: ghidturciagrecia.ro