Troia, vechea cetate este situată pe dealul “Hissarlik” (dealul desertaciunilor) în partea de est a râului Scamander, locul unde Marea Marmara prin Strâmtoarea Dardanele se uneşte cu Marea Egee si la 32 km distanţă de orasul Canakkale.
În funcţie de perioada istorică, Troia a primit diferite denumiri, cum ar fi Ilion, sau, în limba latină, Ilium.
Oraşul a fost fondat cu mai mult de 4000 ani în urmă şi a fost un centru al civilizaţiei antice.
Astfel, Troia a fost inclusă în Patrimoniul Cultural Mondial de către UNESCO. Aici au luat nastere legendele despre Calul Troian, Călcâiul lui Ahile si proverbul “Sa nu accepti DARURI de la greci”.
Mulţi ani s-a crezut că acest oraş era doar o legendă şi că nu există în realitate, până când a fost descoperit în 1870 de arheologul german Heinrich Schliemann si continuate sapaturile după moartea sa de către asistentul său, Wilhelm Dörpfeld, a cărui activitate în 1893 şi 1894 a aruncat o lumină nouă şi importante privind descoperirile lui Schliemann.
Este o aşezare locuită din Epoca timpurie a Bronzuluiu şi până în vremurile de început ale Bizanţului si asociata cu epopeele Războiului Troian descrise de Homer în Iliada şi Odiseea, lucrări literare de temelie ale Europei. Homer a imortalizat Troia (Truva) în povestile sale despre regele Priam, Hector, Paris şi frumoasa Elena. Schliemann a descoperit primele cinci asezari si a identificat Troia II cu Troia homerică. Dörpfeld a facut descoperirea, confirmata de Blegen, si s-a dovedit că Troia homerică trebuie să fie identificata cu Troia VIIA, care a fost distrusa de foc cu privire la data tradiţională a războiului troian.
Pe movila de Hissarlik, asezarile succesive au fost determinate astfel :
Troia I, asezari cu pereti construiti din pietre mici si lut, data probabila, aproximativ 3000 î.Hr.;
Troia II, o fortareata preistorica, cu ziduri puternice, un palat şi case, care dateaza din mileniul 3 i.Hr.;
Troia III, IV, şi V, sate preistorice succesiv construite pe ramasitele Troiei II în perioada 2300 – 2000 î.Hr.;
Troia VI, o cetate, inclusiv o zonă mai mare decât oricare din aşezările precedente, cu ziduri uriaşe, turnuri, porti si case datând din 1900 – 1300 î.Hr. sau mai târziu;
Troia VIIA, o reconstructie a Troiei VI, construita in ultima parte a acestei perioade după ce oraşul a fost distrus de un cutremur;
Troia VIIB şi VIII, satele grecesti, din case de piatră simple, datând de la aproximativ 1100 î.Hr. până la mileniul 1 î.Hr.;
Troia IX, acropola a orasului greco-roman Ilion, sau Ilium, cu un templu al zeitei Atena, clădiri publice şi un teatru mare, datand din anul 500 D Hr.
Muntele IDA (KazDagi in limba turca), 1774 m altitudine, este situat lângă Golful Edremit, asezarile Ayvacik şi Edremit.
Zona este binecuvântată cu peisaje magnifice, păduri verzi şi relaxante, izvoare şi râuri.
Muntele IDA este foarte popular şi în mitologia greacă aşa cum a fost şi Muntele Olimp datorită rolului în legendarul Război Troian.
Conform mitologiei greceşti, primul concurs de frumuseţe a avut loc pe Muntele IDA între zeiţele Afrodita, Hera şi Atena. Acest eveniment a fost considerat a fi la originea Războiului Troian, din cauza geloziei zeiţelor.
Si tot de pe acest munte se spune ca Zeii s-au aşezat pentru a observa desfăşurarea războiului troian.
Fluviile Scamander, Simois şi Granicus izvorăsc din Ida, ca şi o multitudine de râuri şi pâraie.
Homer a descris lanţul muntos ca “Ida celor o mie de izvoare” (Iliada, XVI, 307).
Pantele munţilor sunt acoperite cu păduri care adăpostesc un mare număr de animale sălbatice.
De asemenea, Ida este numit “mama fiarelor” (Iliada, XIV, 283).
Un articol de George Vasiliu
Sursa: ghidturciagrecia.ro