Anul trecut fix pe vremea asta mi s-a facut “pofta” de o iesire romantica, mai concret de un weekend petrecut intr-un orasel dragut, suficient de mic incat sa pot bate totul la picior si suficient de frumos incat sa-mi incante ochiul la fiecare pas. Fara un motiv anume, fara a sarbatori ceva, uneori eu si sotia avem acest gen de porniri, de a merge undeva 2-3 nopti, de a sta la un hotel tip boutique, a ne plimba pe stradute (fara zgomotul bulevardelor si grija mijloacelor de transport in comun) si a ne delecta cu cate o cina romantica intr-un mediu imbietor. Fara goana dupa obiective si fara graba de a vedea cat mai multe. Intr-un cuvant, de a ne relaxa intr-un orasel – si fiindca suntem doar in doi ii spuneam iesire romantica 🙂
Dar nu este usor de gasit astfel de locuri, din mai multe motive, incepand cu pretul si terminand cu cat de usor sau de greu ajungi acolo. Fiindca eu vorbesc aici de orasel micut si de principiu acestea nu au aeroport. Si fiindca nu stai decat 2-3 nopti nu pea iti convine sa faci o jumatate de zi dus si tot atat la intors.
Pana anul trecut oraselul nostru preferat pt astfel de iesiri era Taormina (era de fapt si singurul) despre care am scris in articolul despre Sicilia. Acum vroaim altceva si in urma unor studii am decis asupra Bruges-ului. Auzisem demult despre aceasta “Venetie a nordului” insa mereu m-a infranat ideea ca nu exista aeroport acolo si ca trebuie zburat pana undeva (Bruxelles) si de acolo cu trenul sau cu masina. Insa dupa un studiu atent am observat ca nu e deloc greu si acum, dupa experienta, va pot povesti ca se ajunge relativ usor acolo (poate mai usor decat in Taormina unde legaturile cu aeroportul din Catania nu sunt mereu foarte bune si o masina de inchiriat face mai mult sens).
Insa inainte de a povesti despre Bruges vreau sa fac o mica trecere in revista a “oraselor romantice” din Europa (din cele pe care eu le-am vazut), cele care mie mi se par potrivite pentru acest gen de escapade. Le-as imparti in 3 categorii, in functie de marime as zice ca le avem pe cele de talie mica – adica ce se pot face lejer la pas in mai putin de o zi, precum Taormina si Bruges (sau o gramada de orasele din Toscana dar nu ai cum sa te duci acolo doar pt 2-3 zile si doar pt un orasel). Nu am fost inca, insa urmatorul pe lista mea la aceasta categorie ar fi Cinque Terre (tot in Italia).
Apoi as zice ca avem si unele de talie medie – adica in mare parte se pot face la pas, insa e mai mult de mers si poate uneori e nevoie si de transport – precum Praga (orasul este mare, insa centrul vechi/istoric/turistic este destul de compact) si Venetia. Venetia la prima vedere poate parea mica si facubila la pas in mai putin de o zi, insa asta daca ne raportam doar la insula principala. Insa in Venetia se merita foarte mult mers si pe insulele alaturate gen Burano, Murano si Torcello. Eu le-am vazut si mi-au placut mult si mai e si plaja de la Lido unde nu am ajuns dar cred ca e frumos si se merita. Nu am fost inca, insa urmatoarele pe lista mea la aceasta categorie ar fi Salzburg si Sevilla.
Si apoi avem orasele de talie mare (metropole) din care probabil campionul absolut este Parisul (din punctul meu de vedere asa este) insa mie si Roma imi pare oras ce poate trece lejer drept romantic, deci il pun si pe asta pe lista (si lista poate continua in functie de gusturile fiecaruia, eu ma limitez aici dar stiu ca multi se pot gandi si la orasele mai mari din Spania). Problema cu orasele astea de talie mare este ca e cam greu sa le vizitezi in doar 2-3 zile si sa zici ca a mai fost si romantic (in fuga de a vedea cat mai multe obiective). Insa o revenire de un weekend in Paris sau Roma fara goana dupa a vedea totul poate fi un weekend cate se poate de relaxant.
Dar sa revenim la Bruges pe care l-am vizitat in Iunie 2013 (stiu ca nu am specificat asta clar pana acum) si despre care pomeneam ca pana la urma sa ajungem acolo nu e chiar asa de complicat. Astfel noi am decis sa zburam pana la Bruxelles cu Tarom-ul (parca in jur de 220Eur/pers au costat biletele), iar de aici sa luam tren catre Bruges. Trenurile sunt foarte dese din aeroportul din Bruxelles, dar foarte putine directe catre Bruges. Insa la fiecare 20-30 min exista cate un tren catre garile din Bruxelles (Nord, Sud sau Central) si de acolo iarasi la cateva minute tren spre Bruges. Astfel din momentul in care am aterizat in Bruxelles si pana am ajuns in Bruges a durat nu mai mult de 1h si jumatate. Toate informatiile legate de mersul trenurilor in Belgia sunt aici: http://www.belgianrail.be/en/Default.aspx.
Exista si varianta de zbor mai ieftin cu companiile low-cost, insa acestea aterizeaza la Charleroi care este la o distanta si mai mare. De aici (din cate imi amintesc, posibil sa se mai fi schimbat cate ceva oricum) se putea lua un autobuz pana la una din garile din Bruxelles si apoi de aici tren catre Bruges. La momentul respectiv am facut calcule si banii pe care ii castigam aterizand la Charleroi nu erau suficienti incat sa compenseze cam 2 ore in plus pe drum (plus mai multa bataie de cap).
Din gara din Bruges am decis sa luam un taxi pana la hotel (in functie de pozitia hotelului se poate merge si pe jos). Mai exista si autobuze (transport public) dar care oarecum ori ocolesc centrul, ori cele prin centru sunt un pic mai rare. In fine, ideea este ca taxiul nu are cum sa coste mai mult de 10 Eur daca hotelul este chiar in Bruges.
Despre cazare acum. Variante sunt destule, insa daca vrei sa faci ceva romantic (adica o camera/un hotel foarte bun) si vrei sa stai si in zona centrala atunci variantele se restrang drastic fiindca preturile devin problematice. Eu am reusit sa gasesc ceva (pe booking.com) cu 120Eur/noapte, este intr-adevar un pic scump, insa a fost foarte frumos, unul din cel mai bine cotate B&B-uri din Bruges: “B&B Bariseele” (http://www.bariseele.be). Sunt 3 camere/studiouri situate pe 3 etaje intr-un imobil (cum altfel decat) vechi si totul e condus de Benny, un domn foarte OK care locuieste acolo (in acelasi imobil) cu familia lui. Cam toate B&B-urile din Bruges sunt asa, adica afaceri de familie in care doar familia este implicata si in care familia locuieste tot acolo. Astfel in zilele de weekend de exemplu nu mai acceptau check-in/check-out dupa ora 15:00 (vor sa petreaca dupa amiaza in familie), insa partea buna este ca tot in zilele de weekend, dimineata oaspetii luau micul dejun cu familia in casa lor (altfel in restul zilelor micul dejun te asteapta pe o masuta in fata usii camerei tale si il servesti in camera). Benny nu se dadea inapoi de la dialoguri foarte lungi despre aproape orice, asa ca exista sansa sa afli foarte multe despre Bruges, despre Belgia sau despre ce poti face tu acolo cat stai (si eu chiar am primit sugestii interesante, precum tururi cu bicicleta despre care voi vorbi mai incolo).
Asadar odata stabilite zborul si cazarea acolo, multe alte lucruri nu mai sunt de planificat. Frumusetea acelui loc tocmai in asta consta, ca te plimbi si unde iti place acolo te opresti. Nu au muzee celebre pe care sa tii neaparat sa le vezi, insa au in schimb o sumedenie de ciocolaterii sau de berarii in care nu are cum sa nu te tenteze sa intri (ori in una ori in alta). Este aproape obligatoriu sa faci un tur cu barca pe acele canale, sunt cateva companii care se ocupa de asta (aceleasi preturi si trasee, difera doar punctul de plecare), nu mai retin cat a costat dar stiu sigur ca s-a meritat. Bineinteles, hoinarind pe stradute inevitabil vei atinge cateva din punctele principale de atractie, cum ar fi Historic Center (Markt) din care poti urca in cel mai inalt turn (si e pacat sa nu urci, vederea de acolo este absolut superba), Minnewater Park, Town Hall (Stadhuis) sau Basilica of the Holy Blood (in care exista o fiola expusa in care se presupune ca sunt cateva picaturi din sangele lui Iisus).
Pe stradute am vazut ca sunt multe trasuri trase de cai care plimba turisi, iar cand am vazut cateva astfel de trasuri trecand prin fata unul Christmas shop (foarte mare si frumos decorat chiar si in exterior) si pe unii trecand pe alaturi cu cate o cana de ciocolata calda in mana mi-am dat seama ca destinatia asta poate fi ideala si de iarna nu doar de vara. Craciunul are o importanta aparte acolo si sunt convins ca decoratiile si serbarile incep cu mult timp inainte de sarbatoarea propriu zisa, iar daca mai e noroc si de o zapada (totusi mai rara pe acolo) atunci cadrul nu poate fi decat perfect pentru o iesire (romantica sau nu) de iarna. Probabil clima (sansele mari de ploaie si vant rece in decembrie) face ca Bruges-ul sa nu fie deja una din cele mai indragite destinatii de city break de iarna.
Revenind la experienta noastra de vara imi amintesc ca in prima zi doar m-am plimbat pe acolo si nu conteneam sa ma mir cat de frumos si chiar fermecator pare sa fie totul in jur. Stiu ca am facut turul cu barca pe canale si cam atat, nu am mai apucat sa facem nimic alteva decat sa ne plimbam. Si am mancat cartofi prajiti pe strada, se gasesc din belsug acolo, sunt acei “french fries” care acolo sunt numiti doar “fries” 🙂 si inevitabil vei afla povestea cum au fost comercializati (cu succes) acolo pt prima data si cum de fapt sunt belgian fries si nu french… Si asta fara sa fie nevoie sa vizitezi muzeul cartofilor prajiti! Insa daca il vei vizita (http://www.frietmuseum.be/en) probabil vei afla si mai multe, noi nu am apucat sa-l vedem. Noi in schimb am fost la muzeul ciocolatei (http://www.choco-story.be/ENG) si mi-a placut foarte mult.
Si ca tot suntem oarecum pe partea gastronomica o sa va pomenesc despre cel mai frecvent fel de mancare ce l-am vazut afisat ca oferta speciala (12-15 Eur) la mai toate terasele si restaurantele de acolo: mussels (scoici) inabusite cu mirodenii intr-o oala si servite cu cartofi prajiti. Initial mi s-a parut cel putin ciudata combinatia (cum naiba sa strici/combini scoicile cu cartofi prajiti ?!) insa am luat si noi si a fost chiar foarte bun. Bineinteles prezentarea face totul: servirea cartofilor de multe ori se face intr-un con special de ceramica (am vazut si pe la noi la Bamboo de vanzare asa ceva) – asadar o nota foarte eleganta, iar sciocile veneau cu tot cu oala aia (de talie mica-mijlocie) in care au fost inabusite, deci o nota mai rustica. Combinatia – si vizual si gustativ a fost una placuta!
Nu am putut sa nu observam (inca din prima zi) multitudinea de biciclisti din zona, sau mai bine zis de biciclete inchiriate cu care turistii se deplasau cu asa veselie incat ne-a facut si noua pofta. Ajunsi inapoi la al nostru B&B l-am intrebat pe Benny care e treaba cu bicicletele (de unde le putem lua, cat costa, care sunt regulile, pe unde putem sa ne plimbam, etc) si el ne-a lamurit foarte usor. Le-am inchiriat ziua urmatoare chiar de la hotel (aproape orice hotel si B&B are cateva biciclete de inchiriat, iar daca s-au terminat dau un telefon si vin din alta parte). Mersul pe bicicleta in Belgia este foarte incurajat, astfel ca sunt o gramada de piste exclusive de biciclisti (intre orase, nu doar in oras), au harti (pe zonele Belgiei) speciale cu pistele de biciclisti si service-uri in fiecare orasel. Astfel incat daca ti se defecteaza bicicleta dai un telefon (sau te duci cu ea direct) si ti-o repara sau iti dau alta, astfel incat aproape oriunde ai fi pe teritoriul Belgiei nu trebuie sa-ti faci probleme ca ti se defecteaza bicicleta sau ca nu ai pe unde merge cu ea. Exista o intreaga retea unificata (la nivelul tarii) de piste, biciclete (de inchiriat) si service-uri. Asadar am luat bicicletele fara sa mai stam pe ganduri si experienta ce a urmat a fost unica (trebuie spus de la inceput ca eu si sotia suntem biciclisti doar de ocazie, adica am mai pedalat doar de cateva ori prin Bucuresti prin jurul parcurilor si cam atat).
Planul a fost sa pedalam prin Bruges (insa e cam greu prin centrul foarte aglomerat de turisti) ceea ce nu a fost o problema fiindca centrul oricum l-am vazut pe jos asa ca acum cu bicicleta am avut sansa sa inconjuram orasul si sa ne oprim de fiecare data cand vedeam cate un colt mai deosebit, cate o cladire mai frumoasa sau cate o oaza de liniste in care nu era decat cate un capat de canal, una-doua case si o gramada de pasari. Asadar am reusit sa inconjuram Bruges-ul si sa-l vedem si din afara, sa-i vedem marginile, locuri care pe jos ar fi fost un pic mai greu de accesat si nici nu s-ar fi meritat efortul, insa de pe bicileta a fost perfect.
Dar cireasa de pe tort, la indemnul lui Benny, a fost sa mergem la Damme, un orasel aflat la 30 min de pedalat usor de Bruges (cam 7-8 km). Bruges-ul in sine este un orasel mic si linistit, insa cand auzi pe un locuitor al lui ca te indeamna sa te duci alaturi intr-un orasel care este  “mic si linistit”, atunci chiar ti se starneste curiozitatea. Asadar nu am stat mult pe ganduri si dupa cateva manevre prin Bruges am iesit din oras si am tinut linia dreapta pe o pista ce era fix pe malul unui canal navigabil care lega Bruges de Damme.
Fiind drumul ala in linie dreapta pe de o parte era OK ca era simplu (nici o sansa se o iei gresit) insa pe de alt aparte usor plictisitor. Si cand m-am uitat in dreapta, peste strada (deci pista era intre canalul de pe partea stanga si soseaua de pe partea dreapta) am observat pe camp ca mai sunt si alti biciclisti, apoi mai atent am observat ca e o pista mult mai frumoasa acolo (in peisaj direct rural, printre gramezi de fan, ferme de animale si iazuri) asa ca am decis la intoarcerea din Damme pe acolo o sa mergem.
Odata ajunsi in Damme am “parcat” bicicletele in unul din locurile special amenajate si am plecat la plimbare prin orasel. In 15 minute am terminat plimbarea :-).
Cateva stradute inguste fiecare pe de o parte si de alta cu case care de care mai frumos decorate si o piata centrala in care dupa modelul deja clasic domneste o catedrala (dom) de toata frumusetea. Cateva restaurante in jurul pietei centrale (la unul din ele am luat si noi pranzul) si cam atat la prima vedere. Insa frumusetea se continua mult si in jurul orasului. Inca de cand am ajuns/intrat in orasel (pe portile principale) ne-a fermecat peisajul tipic format din mori de vant pe malul canalului care desi era nevigabil (doar pt cateva ambarcatiuni foarte mici) era si foarte environment friendly, drept dovada familii intregi de pasari de apa isi aveau cuiburile cu puii in zona.
Apoi, spre partea opusa intrarii in oras (spre iesire, sau spre o intrare secundara) am zarit niste ziduri impunatoare ce pareau sa fi pazit candva o biserica si mai impunatoare (Onze-Lieve-Vrouwekerk van Damme) ce parea mai mult gen manastire, adica cu ceva cladiri si gradini in jur pe care ne-am plimbat putin apoi am observat langa biserica un turn (cel mai inalt din Damme) spre care ne-am dus imediat sa vedem daca se poate urca. Cel care “taia bilete” (2 Eur/pers intrarea) si facea si de paza acolo era un mosulet vorbaret nevoie mare (probabil plictisit de singuratate, nu erau hoarte de turisti acolo, clar) si glumet peste masura, putin in franceza si mai mult in germana. Drumul pana sus nu a fost chiar usor (dar mai usor decat urcatul in turnul omonim din Bruges) insa sus rasplata a fost pe masura. In prim plan vedeam tot Damme-ul, apoi un camp cu cateva mori de vant si apoi in zare se vedea Marea Nordului (era cam la 15 km departare). Pe partea opusa campuri frumos colorate cu ceva turme de oi, cirezi de vaci si herghelii…
De sus am observat si cum pot sa ajung pe pista alternativa pentru intoarcerea in Bruges (incepea chiar de la iesirea spre care ne aflam deja). Asa ca am coborat, ne-am luat bicicletele si au urmat apoi cele mai frumoase 2 ore petrecute acolo (drumul se face cam in 30 min, insa noua ne-a luat mult mai mult cu cate opriri am facut). De ce asa multe opriri? Pai cum sa nu te opresti sa admiri in liniste si sa tragi si cateva poze la paisajul ala rural atat de frumos? Pe de o parte case superbe si placut rasfirate, pe de alta parte vaci frumos colorate rumegau alene din iarba aia atat de verde si de proaspata. Apoi am ajuns in zona hergheliilor (eu si sotia fiindca pasionati de cai si de calarie). Asa ca am oprit la marginea catorva terenuri (ingradite simbolic) pe care pasteau caii, iar unii din ei observandu-ne au venit la noi. I-am mangaiat, am stat de vorba cu ei, ne-am pozat si apoi am mers mai departe. Am mai admirat niste ferme, niste iazuri, insa din pacate la un moment dat am ajuns inapoi in Bruges, care acum parea atat de mare si de aglomerat… :-).
Cam asta a fost experienta noastra acolo in urma careia ne-am intors cu ideea (mai degraba cu dorinta) ca undeva in viitorul nu foarte indepartat sa luam mai multe zile de concediu si sa vizitam mai multe din zona aia (Belgia sau Olanda), insa pe biciclate – sa fie un concediu dedicat pe bicicleta. In ambele tari pedalatul este foarte incurajat, bine pus la punct, paisajul rural este superb asa ca nimic nu pare mai potrivit decat sa te plimbi cu biciclata printre orasele (sau orasele) din zona. Poate nu o sa fie posibil sa pedalez chiar toata tara, nici nu imi voi propune asta (ca nu-s profesionist) insa o jumatate de Belgie sau o treime de Olanda cred ca se poate face in cateva zile in cel mai lejer ritm posibil.
Si la final un link cu mai multe poze din Bruges si Damme. Primele 50 sunt din Bruges, ultimele 20 din Damme (si drumul intre ele):